Page 199 - Demo

Discutați asertivitatea
SPUNEȚI: Nu este întotdeauna ușor de a găsi tonul potrivit. Asertivitatea poate fi pozitivă, atunci când este folosită în direcția corectă – spre nevoile celorlalți, iar atunci când este direcționată în sensul greșit – departe de nevoile celorlalți – putem ajunge chiar la agresiune.
Expuneți Proiectabilul de conectare 3.2.2. Discutați întrebările.
Exemplificați asertivitatea
Exemplificați cele trei stiluri de comunicare: pasiv, agresiv și asertiv.
SPUNEȚI: Unul dintre prietenii voștri
se implică în aproape fiecare activitate
sau club de elevi din școală și acum,
insistă să-l ajutați la organizarea balului
absolvenților. Voi sunteți foarte ocupați și, în plus, nu vreți să participați la organizarea balului.
Pasiv: „OK! Cred că pot, dacă chiar ai nevoie de ajutorul meu!”
Agresiv: „În nici un caz! Nu vreau să ajut la organizarea unui bal stupid. Nici nu cred că voi participa la bal.”
Asertiv: „Îmi pare rău, dar va trebui să te refuz. Nu am timp. Dar aștept cu nerăbdare să particip!”
Unii oameni consideră că a fi asertivi înseamnă să fie prea direcți. Acest lucru poate deveni mai ușor prin intermediul exersării și îi va ajuta să gestioneze presiunea negativă a anturajului.
E ETAPA DE EXERSARE 20 MINUTE ACTIVITATEA 2
SPUNEȚI: Chiar dacă prietenii noștri vor să ne implice în activități pozitive, trebuie să fim în stare să-i refuzăm, dacă avem alte angajamente sau responsabilități. Trebuie, de asemenea, să putem depăși anumite temeri, precum cea de a ne simți „lăsați pe dinafară”, dacă nu cedăm presiunii negative a anturajului. O parte importantă a procesului de a rezista presiunii negative a anturajului este constituită din a avea stimă de sine, puterea de a spune „nu” și voința de a rămâne fidel convingerilor noastre.
Distribuiți Fișele de lucru pentru elevi: Exersare și spuneți-le elevilor că pot utiliza ghidul de pe fișe, pentru a ști când și cum să fie asertivi și pentru a rezista presiunii anturajului. Discutați ghidul, împreună cu elevii.
Explicați activitatea Fii asertiv!
Spuneți-le elevilor că vor face jocuri de rol, pentru a-și exersa abilitățile de refuz.
Organizați elevii în perechi. Printați Fișa Situații de refuz și decupați-o în mai multe bucăți, astfel încât fiecare situație să se afle pe o bucată de hârtie. (Puteți crea sau adăuga situații pe care le considerați adecvate sau puteți să cereți elevilor să sugereze situații suplimentare.) Oferiți fiecărei perechi o situație. Cereți-le perechilor să adauge detalii situației atribuite și apoi, să facă joc de rol în fața clasei, demonstrând modul în care pot refuza pe cineva, fără să îl insulte. Încurajați perechile să sugereze activități realiste și pozitive ca alternative, atunci când e cazul. Spuneți-le să răspundă la întrebările de pe Fișa de lucru pentru elevi: Exersare, pentru a realiza jocul de rol. Cereți-le elevilor să comenteze punctele tari ale tehnicilor demonstrate.
3.2.2
ACTIVITATE DE CONECTARE
NEÎNCREZĂTOR ÎN SINE
Îi mulțumește pe ceilalți.
ÎNCREZĂTOR ÎN SINE
Este capabil să își exprime nevoile.
PREA ÎNCREZĂTOR ÎN SINE
Se concentrează prea mult pe îndeplinirea nevoilor.
”Părerea mea nu contează.”
”Părerea mea contează.”
”Numai părerea mea contează.”
Este sensibil la critici.
Rezilient – capabil să gestioneze criticile.
Nu poate asculta criticile celorlalți.
Se concentrează prea mult pe ceilalți.
Are limite personale rezonabile.
Se concentrează în mod exagerat asupra sa.
Nu poate exprima emoții (cu excepția tristeții).
Simte/își exprimă sentimentele.
Se enervează foarte ușor, dar are dificultăți cu celelalte sentimente.
Nu este asertiv.
Și-a dezvoltat și și-a consolidat asertivitatea.
Nu și-a dezvoltat abilitățile de ascultare și de percepere a punctelor de vedere ale celorlalți.
Are umerii lăsați, nu stabilește contact vizual.
Are postură deschisă, stabilește contact vizual.
Are postură încordată, stabilește contact vizual prea insistent.
Are energie scăzută.
Are energie normală.
Are foarte multă energie.
Îți poți exprima opinia sau sentimentele? Îi poți lăsa pe ceilalți să și le exprime? Poți să oferi idei și să accepți sugestii?
Poți să fii în dezacord cu mulțimea? Poți să iei apărarea cuiva?
Poți să spui „nu” atunci când vrei să spui „nu” și „da” doar atunci când vrei să spui „da”?
Conexiunea cu comunitatea
Cereți-le elevilor să scrie un raport scurt sau să inițieze o discuție, identificând presiunea pozitivă sau negativă pe
care o simt din partea comunității sau a cartierului lor. Se presupune că adolescenții din comunitatea lor trebuie să acționeze sau să se îmbrace într-un anumit fel, să fie elevi ai unei anumite școli, să aibă anumite profesii?
Conexiunea cu familia
Spuneți-le elevilor să folosească fișele de lucru pentru Conexiunea cu familia, pentru a avea o discuție cu un părinte, despre experiența lor în ceea ce privește gestionarea presiunii anturajului, ca adolescent și ca adult.
Aplicații interdisciplinare
ȘTIINȚE. Cereți-le elevilor, individual sau în grup, să caute informații despre știința din spatele presiunii anturajului și a procesului de luare a deciziilor, și apoi să facă o prezentare în fața clasei, pentru a împărtăși ceea ce au descoperit. Creierul adolescenților are caracteristici unice care influențează procesul de luare a deciziilor, iar presiunea anturajului poate fi foarte bine cablată în creierele noastre.
STUDII SOCIALE. Cereți-le elevilor ca, individual sau în grup, să găsească informații care examinează dacă există diferențe în ceea ce privește presiunea anturajului între genuri (masculin sau feminin). Există diferențe între modul în care bărbații și femeile exercită și răspund presiunii anturajului? Elevii pot împărtăși informațiile cu clasa.
Lecţia 2 185